O nouă Constituţie cu puternice accente naţionaliste a intrat în vigoare în Ungaria de la 1 ianuarie, legiferând reforme controversate privind religia, Banca centrală, justiţia, şi legea electorală, în pofida a numeroase critici internaţionale.

„Dumnezeu să îi binecuvânteze pe unguri" este primul vers din imnul naţional al ţării care tocmai a adoptat o nouă Constituţie, menită, printre altele să făcă şi „curățenie" în cele circa 300 de culte religioase care primeau până acum subvenţii de la stat.

După o revizuire drastică a numărului de denominaţiuni recunoscute de stat, s-a decis restrângerea acestora la 14 comunităţi religioase. Celelalte denominațiuni vor fi fost obligate să obțină un vot parlamentar cu o majoritate de două treimi pentru a fi recunoscute ca biserici sau comunități religioase.

Conform noii legi, pentru ca o adunare de credincioși să se constituie într-o biserică este nevoie să își declare credința și activitățile religioase și să prezinte dovada a 20 de ani de activitate și funcționare conform structurii și regulamentelor interioare.

Faptul că sintagma de binecuvântare a poporului maghiar este şi primul subtitlu al Constituţiei a atras puternice critici din partea ateilor care susţin că această menţiune este discriminatorie.

În plus, noua Constituţie, dorită de premierul Viktor Orban, stipulează că din naţiunea ungară fac parte atât cetăţenii ungari care trăiesc în Ungaria dar aparţin altor minorităţi non-ungare, cât şi etnicii maghiari din alte ţări care nu sunt cetăţeni ungari. Aceasta pentru a putea păstra "unitatea spirituală şi intelectuală a naţiunii maghiare".Noua Constituţie permite acordarea dreptului de vot etnicilor maghiari din ţările vecine, ceea ce riscă să creeze disensiuni cu ţări vecine precum Slovacia şi România.

O lege căreia i se acordă valoare constituţională, potrivit noii legi fundamentale, este cea a "stabilităţii financiare", care statuează taxa unică de 16% pe venit şi va face foarte dificilă instaurarea de măsuri fiscale de urgenţă în cazul unui deficit public în cădere liberă.

Salvată de la faliment în timpul crizei din 2008-2009, graţie unui împrumut de 20 de miliarde de euro venit din partea FMI, UE şi Banca Mondială, Ungaria are acum nevoie de un credit de 15 până la 20 de miliarde de euro.

Negocierile privind acest împrumut sunt în impas, UE şi FMI suspendându-le din cauza reformei Băncii Centrale, o reformă ce riscă să reducă independenţa acestei instituţii.

Luni, Parlamentul maghiar a adoptat şi controversata lege privind reformarea Băncii Centrale a Ungariei (MNB), care măreşte influenţa guvernului lui Viktor Orban asupra acestei instituţii menite a fi independentă, ignorând astfel criticile Uniunii Europene, ale Băncii Centrale Europene (BCE) şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Reforma Băncii Centrale va retrage dreptul preşedintelui să îşi aleagă cei doi adjuncţi, acest drept revenind şefului Guvernului. Consiliul Monetar al Băncii Centrale va avea nouă membri în loc de şapte, cei doi suplimentari, precum şi alţi patru, fiind numiţi de Parlament, mai exact de Fidesz, partidul conservator a lui Orban.

Profitând de majoritatea parlamentară de două treimi a Fidesz, premierul a dat valoare constituţională unor legi, care nu vor putea fi modificate decât cu o majoritate identică. Este însă puţin probabil că, pe viitor, un guvern provenit din actuala opoziţie va dispune de un asemenea procent în parlament.

Rezultatul imediat a constat în răspunsuri dure din mediul internaţional. Germania a avertizat Guvernul de la Budapesta că noua Constituţie nu este compatibilă cu valorile Uniunii Europene, informează EUObserver. "Urmărim evoluţia situaţiei din Ungaria cu mare atenţie şi cu o anume preocupare", a declarat Werner Hoyer, adjunctul ministrului german de Externe.

Guy Verhofstadt, fostul premier belgian şi preşedintele Liberalilor în Parlamentul European, consideră noua Constituţie ca fiind "calul troian al unui sistem politic autoritarist bazat pe o perpetuare a puterii unui singur partid".

Şi reprezentanţi politici ai Statelor Unite au reclamat că noua Constituţie subminează valorile democraţiei.

Dincolo de măsurile politice şi economice, Constituţia permite şi adoptarea de legi privind interzicerea avortului: "Viaţa fătului trebuie protejată din momentul concepţiei". De asemenea, textul stipulează că o căsătorie nu poate avea loc decât între un bărbat şi o femeie, excluzând astfel căsătoriile între persoane de acelaşi sex. În plus, noua Constituţie restrânge aria de competenţe a Curţii Constituţionale, în special în domeniile economic şi social.